Studiu șocant: O TREIME dintre copiii de până la 10 ani au accesat pornografie pe internet

O treime dintre copiii de până la 10 ani au accesat pornografie pe internet, ne dezvăluie un studiu efectuat de curând, de către sociologul Michael Flood. Mai mult, opt din zece copii de 14 până la 16 ani au acces regulat la conținut pornografic pe computerul personal, în timp ce două treimi dintre aceștia pe telefon. 70% dintre copiii chestionați nu s-au situat niciodată în ipostaze intime cu o altă persoană, ceea ce înseamnă că prima experiență de acest gen a fost vizionarea imaginilor pornografice pe internet.

Mi-ar plăcea să mă pot mira… Din păcate însă, nu mai este nimic nou în astfel de știri. Tristă este inconștiența sau ignoranța părintească, sursă a distrugerii unei întregi generații de micuți. Nu o dată m-am întâlnit cu oameni simpli, neștiutori de carte și pentru care „compiuterul” sau „internietul” înseamnă doar o șansă în plus la educație și un viitor mai bun pentru pruncii lor, bucurându-se că, din puținul câștigat cu sudoare, au putut să le ofere accesul la aceste facilități. „Domne, este atât de deștept, ce repede a prins el totul… Eu nu mă pricep, nu știu ce face el acolo, da la toată lumea spun ce mă bucur când îl văd ce dornic e să învețe… De-abia mai vine și la masă, de ocupat ce e…”

Un fenomen antisocial periculos: extremism religios pseudo-ortodox!

De cateva zile am observat o activitate tot mai crescută, în blogosfera cu orientare creștină din România, a unui personaj dubios, „mihailandrei„. Individul se crede un soi de arhanghel, după cum se poate observa chiar din adresa de email și atacă, nu doar violent, dar și vulgar și amenințător, tot ce i se pare neortodox în lumea asta. Pe lângă faptul că atitudinea individului nu are nimic de-a face cu creștinismul, îl consider un dizident periculos, un extremist (iată că apar și la noi) aparent ultraortodox (spun aparent pentru că, evident, nu are nimic în comun cu biserica, în afara autoasumatei misiuni de exterminare și denigrare a credincioșilor de altă confesiune) care prezintă un punct de vedere bolnav și ce ține mai degrabă de patogen.

Vă sfătuiesc să nu intrați în dialog cu el, deoarece:

1. Nu veți ajunge la nici un rezultat.
2. Nu vine cu argumente.
3. Folosește injurii și amenințări.
4. Nu are o logică în exprimare.
5. Se irită atunci când este contrazis și nu are argumente (ceea ce se întâmplă nu des cu mereu).
6. Cazul lui se situează, din punctul meu de vedere, pe o poziție ce necesită autosesizarea autorităților, care ar trebui, măcar, să îi monitorizeze activitatea. Vor fi două din una, în acest caz, probabil: un dosar penal sau un telefon la 112 pentru o ambulanță de la instituțiile destinate persoanelor cu dizabilități psihice.