Oare a ingaduit Dumnezeu ca Iefta sa-si sacrifice fiica?


Foto: mysecretatheistblog.blogspot.ro

Ne vom referi, bineinteles, la capitolul 11 din Judecatori, unde ni se spune ca Iefta, peste care a venit Duhul Domnului, i-a facut Acestuia o promisiune si anume ca, daca El ii va da in mainile sale pe fiii lui Amon, oricine ii va iesi in intampinare la intoarcere va „fi inchinat Domnului si adus ardere de tot” .

Foarte multi folosesc acest pasaj pentru a „demonstra” existenta contradictiilor, a unor inchipuite barbarii ce pot fi puse pe seama lui Dumnezeu. Aseara am fost pus in situatia de a clarifica acest mister pentru o persoana care dorea sa infiereze (citez) „toleranta crestina, iubirea aproapelui, iubirea lui Dumnezeu fata de oameni, iertarea si moralitatea lui Dumnezeu, chestii ilogice si altele de genul asta”. Doamna in cauza eticheta intamplarea, trecand-o la categoria „povesti pentru copii” . Mi-am permis sa editez textul doar pentru a adauga majuscula acolo unde e drept si corect gramatical sa fie.

 In cele ce urmeaza va voi reda raspunsul meu, asa cum a fost el oferit:

Sa stii ca multi se incurca la pasajul acesta. Nu te blamez ca o faci si tu, din lipsa unei cunoasteri a textului in original. Ceea ce  s-a intamplat este, in aparenta, ciudat, pentru stim despre Iefta ca era un om al lui Dumnezeu credincios (asa cum aflam scris despre el in Evrei capitolul 11 versetul 32). Cred din toata inima ca un astfel de om NU ar fi incalcat porunca lui Dumnezeu, Legea ce interzicea sacrificiile umane.

Dar hai sa ne intoarcem la versetul la care te-ai incurcat tu, asumand faptul ca Iefta a jurat ca va arde de tot pe oricine va iesi pe portile casei. De ce i-ar face un om credincios o promisiune lui Dumnezeu, in conditiile in care Acesta nu este de acord cu punerea acesteia in practica? Iata ce spune Biblia in versetul in cauza:

„oricine va ieşi pe porţile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va fi închinat Domnului şi-l voi aduce ca ardere de tot.” (Jud.11:31)

Cuvantul folosit in ebraica aici pentru „si” (va fi inchinat DomnuluiSIil voi aduce ca ardere de tot) este conjunctia „waw” care are o forma foarte flexibila, realmente dependenta de context. El se poate traduce, de asemenea, si prin „sau”. Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant, poti verifica informatia. Daca ne uitam la context, Iefta se astepta sa ii iasa in fata un om (caz in care va fi „inchinat„) SAU un animal (care, logic, ar fi fost sacrificat, adus ca ardere de tot).

Cum ar suna deci textul tradus si interpretat corect?

oricine va ieşi pe porţile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va fi închinat Domnului SAU il voi aduce ca ardere de tot.” (Jud.11:31)

„Inchinarea” unei fiinte umane Domnului se refera la dedicare in slujba Lui – pentru tot restul vietii (Ana a facut la fel cu Samuel, daca stii intamplarea) nu la incalcarea poruncii cu privire la jertfele umane. De ce crezi tu ca fata si-a plans virginitatea si nu viata, cum ar fi fost normal in fata unei decizii de a fi sacrificata?

„Si ea a zis tatalui sau: „Atat ingaduie-mi: lasa-ma sloboda doua luni, ca sa ma duc sa ma pogor în munti, si sa-mi plang fecioria cu tovarăsele mele.” El a răspuns: „Du-te!” Si a lasat-o sloboda doua luni. Ea s-a dus cu tovarasele ei, si şi-a plans FECIORIA pe munţi. După cele doua luni, s-a întors la tatal ei, si el a implinit cu ea juruinta pe care o facuse. Ea nu cunoscuse impreunarea cu barbat”. (Judecatori 11:37-29)

Ca slujitor permanent la cortul intalnirii fata nu putea sa se mai casatoreasca – nici sa aiba copii, ceea ce era o rusine in Israel. Pentru orice fata care si-a facut vise pentru viitorul ei, plangerea aceasta este intemeiata si logica.

Da, la o privire neavizata, se poate crede ca e ceva rau acolo. De fapt nu este vorba decat de un om credincios si de un tata iubitor. Bine ar fi, insa, sa intrebi inainte de a aborda o dilema de mult elucidata, care nu mai este de o buna bucata de vreme pe masa scepticilor, nici chiar a celor mai feroce (cu exceptia necunoscatorilor).

Mai e un ultim aspect, ca sa lamurim cu totul acest subiect. A facut oare Iefta o decizie emotionala, in graba, care i-a afectat intr-un mod nefericit viata propriului copil? In nici un caz! Daca te vei uita in versetul 29 din acelasi capitol, vei vedea ca Duhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta si fiica lui au fost in voia lui Dumnezeu, cea mai buna situatie in care un om se poate gasi!

Anunțuri

10 Responses to Oare a ingaduit Dumnezeu ca Iefta sa-si sacrifice fiica?

  1. Georgescu spune:

    Frumos raspuns. Domnul sa te binecuvanteze.

  2. Eliza spune:

    SUPER RASPUNSUL!

    DOMNUL SA TE BINECUVINTEZE SI SA ITI DEA INTELEPCIUNE IN CONTINUARE!

  3. Contiu spune:

    M-am bucurat enorm de mult sa citesc explicatia de mai sus, pentru ca dintotdeauna m-am intrebat cum a fost posibila sacrificarea unei fiinte umane in urma unei juruinte. Si parca am respirat usurata cand am citit interpretarea asta – multumesc!
    Dar recent am citit ceva ce m-a uimit in Biblie si pe care desi l-am citit de multe ori, nu l-am observat pana acum: Leviticul 27:29 – va rog sa va lasati parere asupra acestui verset in lumina textului despre fiica lui Iefta.
    Multumesc anticipat!

    • martzian spune:

      Ma bucur ca v-am putut fi de ajutor. Imi cer scuze ca raspund atat de tarziu, insa timpul nu mi-a permis sa petrec prea mult timp pe blog.

      Versetul din Levitic 27:29 poate parea problematic si asemanator cu textul nostru, insa doar datorita traducerii din versiunile mai vechi ale Bibliei. In nici un caz el nu da liber la a „dedica” dupa bunul plac fiinte umane cu scopul de a fi jertfite, mai ales ca Dumnezeu nu cere nicidecum asta, ba chiar o interzice. Ca sa va dau un exemplu cat se poate de clar, NTR (Noua traducere in limba romana) traduce acelasi verset prin: “Nici un om dat spre nimicire nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.” (Leviticul 27:29).

      Termenul folosit in original este „chêrem” si se traduce prin obiect prins in plasa, sortit exterminarii, blestemat, etc. In astfel de situatii DUMNEZEU este cel care hotaraste persoana care trebuie sa plateasca cu viata, nu este lasat la bunul plac al adunarii. Nu avem nicaieri in text cuvantul jertfa, sacrificiu, ci semnificatia este simpla: in cazul unui om asupra caruia Dumnezeu a hotarat o astfel de soarta, judecata este finala, nu se mai poate face un sacrificiu care sa ii permita rascumpararea. Daca imi permiteti sa dau un exemplu de astfel de om, care sa ilustreze ceea ce se cere aici, il avem in Acan ( Iosua 7).

      • martzian spune:

        Si daca inca mai exista dubii, haideti sa trecem prin cateva versete care ne pot ajuta sa intelegem mai bine ca Dumnezeu este IMPOTRIVA jertfelor umane:

        „Voi să nu faceţi aşa faţă de Domnul, Dumnezeul vostru, căci ele săvârşeau înaintea zeilor lor tot felul de lucruri îngrozitoare, pe care Domnul le urăşte. Ele îşi ardeau fiii şi fiicele în foc ca jertfe pentru zeii lor.” (Deuteronom 12:31)

        „După ce veţi intra în ţara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-o dă, să nu învăţaţi să vă îndeletniciţi cu practicile scârboase ale acelor neamuri. Să nu existe nimeni care să-şi treacă fiul sau fiica prin foc, care să se îndeletnicească cu ghicirea, prezicerea, tălmăcirea semnelor, vrăjitoria, care să arunce vrăji, care să cheme duhurile şi să descânte sau care să caute pe cei morţi, pentru că oricine se îndeletniceşte cu toate aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului. Căci din cauza acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul vostru, dinaintea voastră aceste neamuri.” (Deuteronom 18:9-12)

        „ci a umblat în căile regilor lui Israel. El l-a trecut chiar şi pe fiul său prin foc, potrivit obiceiurilor idolatre ale popoarelor pe care le izgonise Domnul dinaintea israeliţilor.” (2 Regi 16:3)

        „Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi al fiicelor lor, jertfindu-i idolilor din Canaan, şi au spurcat ţara din pricina sângelui.” (Psalmii 106:38)

        „Căci M-au părăsit, au înstrăinat locul acesta, au adus în el jertfe altor dumnezei, pe care nu-i cunoşteau nici ei, nici strămoşii lor şi nici regii lui Iuda şi au umplut locul acesta cu sânge nevinovat. Au zidit înălţimi lui Baal, ca să-şi ardă copiii în foc ca arderi de tot pentru Baal, lucru pe care nici nu-l poruncisem, nici nu-l menţionasem şi nici măcar nu-Mi trecuse prin minte.” (Ieremia 19:4-5)

      • ira spune:

        Versetul 29 din Levitic 27 se explica prin versetul 28, promisiunea publica facuta lui Dumnezeu nu se putea lua inapoi. Si ca sa intareasca lucrul acesta Dumnezeu pune o alternativa pe care nici un om normal la cap nu o putea accepta, uciderea persoanei inchinate.

        Legat de fica lui Iefta e foarte plauzibil ca ea sa fie inchinata Domnului si sa fi servit la usa cortului intalnirii, o practica curenta in acea perioada, lucru amintit in 1 Samuel cap 2:22.
        Dumnezeu nu se tagaduie pe Sine, chiar si atunci cand a cerut lui Avraam sa-l jerfeasca pe Isaac El a intervenit sa opreasca aceasta jerfa.

  4. ovi spune:

    Ascultam biblia online in drum spre munca si am dat de acest pasaj,a trebuit sa ascult de 3-4 ori ca sa fiu sigur ca am auzit bine.Nu am crezut asa ceva,ca Dumnezeu sa ingaduie jertfirea oamenilor ca ardere de tot si am căutat pe internet raspunsul.Iar Dumnezeu mi-a deschis ochii prin raspunsul tau.Domnul sa te binecuvanteze.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: