De ce știința este o formă de credință și cum legile fizicii nu ne lasă să uităm de Dumnezeu…

foto: quantumnonlinearity.blogspot.ro

Se știe că cei care susțin teoria evoluției au o problemă în a explica de ce apariția Universului, prin acea explozie cosmică denumită Bing-Bang, nu este compatibilă cu Principiul 1 al termodinamicii. Unii ”se scot” retrăgându-se cu superioritate din discuție, aruncând flegmatic și mucalit ceea ce mi-a aruncat mie un partener de discuție mai ieri:

„Cred ca esti tâmpit, serios… Acea lege de aplică într-un spatiu închis!”

Îmi cer scuze ca a trebuit să redau exact exprimarea celui în cauză. Probabil că nu am trecut încă peste ea… Principiul 1 al termodinamicii se referă la sistemele izolate, e drept. Întrebarea de pornire pentru o astfel de discuție va fi:

„Este sau nu Universul  un sistem izolat?”  

Disputa dintre cei care afirmă ca Universul este un sistem izolat și cei care cred contrariul este veche, mai că i se pierde urma. Ce e drept, știinta a dat un singur răspuns la dilema aceasta, veșnicul: „Nu se știe ÎNCĂ!” Pe de altă parte, cei care au ales un ”NU” vehement, eșuează în a ne oferi dovezile care le susțin teoria. Nici nu ar fi fost posibil, aș spune eu; pentru că nu avem posibilitatea de a ne depăși limitele și așa abia mișcate de către descoperirile de mii de ani ale științei (comparativ cu ceea ce trasnspiră a fi ”dincolo” de ceea ce putem observa).

Dar, în momentul în care unul care nu crede în Dumnezeu afirmă că Universul nu este un sistem izolat, el are o problemă și mai mare… Înțelegeți? Vorbim de punctul zero. Nu mai este nimic dincolo! Și totuși, dacă principiile termodinamicii nu se aplică pe motiv că nu vorbim de un sistem izolat, asta înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât că dincolo de „cutiuța Univers” mai există o sursă de energie, ceva mult mai mare decât noi am putea cuprinde!

Ca să răsucim și mai mult cuțitul în rană (cu unicul scop de a vindeca nu de a ucide), una dintre problemele cu afirmația”Universul nu este sistem izolat” este aceea că ea presupune faptul că dincolo de acesta se află alte surse fizice (alte universuri, poate paralele cu al nostru) informație ce, iarăși, nu poate fi verificată stiintific. Stephen Hawking a recunoscut în 2010 (de altfel tot el a lansat și ipoteza) că o astfel de idee este pur teoretică. Știți ce este asta? ”Credință în zane și în Moși Crăciuni”, dpv știintific, dacă îmi permiteți să îi citez pe cei care acuză creștinismul tocmai de așa ceva! Omul de știință este nevoit A CREDE că există ceva dincolo de Universul acesta!

WHAT?

Dacă explicăm totuși apariția Universului prin existența celorlalte dar am continua să coborâm pe fir in jos, cum s-a format PRIMUL sistem? Nu era acela un sistem IZOLAT?

Principiul 1 al termodinamicii trebuie să intre din nou în scenă!…

Până una alta noi nu știm decât de un singur univers: al nostru! Iar un univers care este finit este și un sistem izolat. Punct!

Dincolo de asta știinta devine la rându-i credință!

În ce ne vom pune speranța și în ce vom alege să credem, oameni buni și cu credință de orice fel? Vedem că este nevoie de credință pentru a accepta că Dumnezeu există. Pe de altă parte vedem că este nevoie de o credință mult mai mare pentru a crede că Dumnezeu nu există și că din nimic (nu din vid, apropo celor ce cochetează cu fizica cuantică) a avut loc o explozie fără energie inițială, dar care a fost atât de puternică încât a generat milioane de corpuri cerești. Dar lucrurile nu se opresc aici! Planetele s-au aliniat într-un mod perfect, ca un ceas, astfel încât, pe una centrală, să existe condiții optime și să apară viața. O întreagă loterie cosmică, ce se continuă prin evoluție și noi toți.

Credință – credință, dar în ce, vă întreb?

Vestea proastă este că știința ”nu știe încă”. Mulți au fost cei care au murit asteptând ca ea să afle. Anii au trecut și locul întrebărilor a fost luat de alte întrebări, mai multe și mai pretențios fondate… Mai avem noi vreme să așteptăm sau nu știm când și cum ne va veni sfârșitul?

Vreți și o veste bună, ca să nu plecați dezamăgiți? Dumnezeu este o persoană! Dacă nu vă mint atunci când vă spun asta și dacă El este cine spune că este, atunci vă va și răspunde. Dacă îi veți vorbi, cereți-I cu sinceritate… ADEVĂRUL. Și El o va face, dăruindu-vă credința adevărată și schimbându-vă radical destinul.  Dovada existenței Lui a fost și va fi mereu cu noi. Ea stă nu în nici în religie, nici în știință, ci într-o relație, în relația personală cu Creatorul!

”Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.” (Ieremia 29:13)