#Rezist, dar după un îndemn de sus!

În ultima vreme este foarte cool să te etichetezi cu hashtag-ul #rezist. Nu am de gând să combat importanța asumării responsabilității și nici să mă pun contra unui spirit civic. Invit cârcotașii să… citească și să înțeleagă, înainte de a mă părui online. Eu cred că suntem datori să promovăm binele și să combatem răul. Observați, nu am zis că suntem datori „să îi promovăm pe cei buni și să îi atacăm pe cei răi„. Noi, ca și creștini, nu ar trebui să lovim în alți oameni, fie ei și făptuitori de rele mari. Avem datoria să îl iubim pe păcătos, ca niște veritabili „christianos” ce suntem.

În urmă cu ceva vreme scriam câteva gânduri, care mi-au adus și mulți dușmani. Ele pot produce indigestii și iritații celor prea înfierbântați și, implicit, subiectivi, pentru că promovează un mod de luptă care, deși necesită chiar mai mult curaj, mai mult efort și mai multă disciplină decât ieșitul în stradă, este repede etichetat ca lașitate, ca scuză ieftină, ca o dovadă de comoditate sau, simplu, ca „pesedism”. Anii au trecut, dar eu nu mi-am schimbat nici o fărâmă dorința de a vedea mai mulți creștini implicați în lupta aceasta, lupta dusă pe genunchi.

Dragul meu, draga mea, prieteni și creștini sincer interesați de binele cetății, câți mai „rezistați” în bătălia aceasta plictisitoare și de uzură, dar crucială și necesară, câți vă mai rugați pentru cei care astăzi ne conduc țara? Nu mă întristează faptul că biserica și oamenii ei protestează, dar mă doare să văd că armele sunt, adesea, aceleași cu ale celorlalți, cei de care se presupune că ar trebui să ne deosebim în multe dintre aspectele cheie. Îmi este greu să cred că poți insulta, umili, denigra, amenința, etc. pe unul pe care îl iubești. M-am luat cu mâinile de cap ascultând scandările unora dintre voi. M-am îngrețoșat citindu-vă pancardele. M-am cutremurat văzându-vă ferocitatea. Nimic nu mai rămâne, nici pace și nici cale de reconciliere sau punte pentru Evanghelie, după ce facem astfel de lucruri…

Eu cred din toată inima că nici un creștin nu are căderea și dreptul moral de a ieși în stradă până nu a luat cât se poate de în serios îndemnul Scripturii:

„Înainte de toate, te îndemn să faci cereri, rugăciuni, mijlociri şi mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt în poziţii înalte, ca să putem duce o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi demnitatea. Acest lucru este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care doreşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoaşterea adevărului.” (1 Timotei 2:1-4, NTR)

Și nu uitați că vremurile din urmă nu ne promit schimbări atât de vrednice încât să merite să ne sacrificăm familiile, slujirea sau relațiile cu cei din jur! Te rog să #reziști. Dar fă-o în lupta lupta cea bună, folosind armele luminii…

Scrisoare deschisă către Noua Republică – de la un naiv neimplicat politic

foto: cloudfront.net

Dragilor,

Nu sunt membru al Noii Republici. Dar v-am votat! Am crezut în voi. Și pentru acest motiv nici nu mi-e rușine să vorbesc. Nu fac parte din nici o tabără. Dar v-am văzut și pe unii și pe alții (atât cât se poate vedea din afară) gafând și încăpățânându-vă crunt. Și m-am săturat să tac!

Nu este rolul meu și nici nu prea ajută în situația actuală să înțeleg care dintre voi are mai multă dreptate, mai ales că aceasta se împarte. Mi-aș fi dorit să văd că sunteți suficient de maturi încât să puneți capăt diferendelor, acceptându-vă nepătimaș și smerit propriile greșeli, iertându-le pe ale celorlalți și fiind gata să învățați din ele. Sunteți într-un moment sensibil, în care tot ce ați clădit tinde să se ducă de râpă și nu pe mâna celor din afară și nici din cauza lor!

În speranța că nu voi supăra pe nimeni, vă întreb, naiv dar bine intenționat: cu toate luptele astea dintre voi, mai puteți fi oare cei ce promit să pună umărul la reformarea clasei politice? Aveți idee cum se conduce o țară, dacă nu puteți urni un partid?

Campania ”Dăruiește un cadou de Crăciun!”

Alătură-te campaniei de Crăciun a Calvary Chapel București, care își propune să aducă o bucurie în viața a 100 de copii. La fel cum lumina acestei sărbători nu ar trebui să ocolească nici un suflet, cadoul nu trebuie sa lipsească din casa niciunui copil!

Campania își propune să ajungă la familiile mai puțin privilegiate, pentru a împărtăși dragostea lui Dumnezeu într-un mod practic. Cutiile frumos ambalate și umplute cu dragoste de către 100 de semeni, pe care cel mai probabil că cei mici nu îi vor cunoaște niciodată, vor fi distribuite în perioada sărbătorilor de iarnă în cartierul bucureștean Ferentari sau printre copiii fără locuință.

Biserica, în lupta împotriva traficului de persoane și a exploatării sexuale din România

Ryan Crozier, Președintele Asociației eLiberare

Într-o lume tot mai dominată de egoism și nepăsare civică, unul dintre rolurile primordiale ale bisericii ar trebui să fie lupta – eficientă, pe față și bazată pe principii sănătoase – împotriva fenomenelor antisociale care influențează iremediabil destine și distrug vieți. O abordare practică și care are la bază o corectă fundamentare în realitățile vremurilor pe care le trăim va aduce beneficii, atât pe termen scurt (în viața indivizilor, în societate) dar și pentru eternitate.

Astăzi vă propun să ne oprim la traficul de persoane și exploatarea sexuală. Ca unul care a observat fenomenul de aproape – prin prisma implicării, timp de mai mulți ani, în lucrul direct cu persoanele fără adăpost – subiectul va fi mereu actual, atâta vreme cât va exista un singur traficant și o singură victimă, existentă sau potențială. Salut implicarea tot mai serioasă în acest domeniu a unei organizații creștine relativ tinere, pe nume ”eLiberare”. Deși aceasta s-a lansat oficial pe 1 aprilie, nu sunt deloc o glumă, după cum singuri o afirmă pe site-ul lor.

Salvează viaţa Loredanei!

Am fost impresionaţi de drama Loredanei, o fetiţă de numai 11 ani ce suferă de leucemie acută limfoblastocă, având nevoie disperată de un transplant de măduvă. Fetiţa se află internată într-un spital din Italia, aşteptând ca tatăl ei să strângă în ţară suma de 150.000 de euro ce i-ar salva viaţa.

Nu suntem bogaţi, dar am hotărât să dăruim puţin din puţinul nostru pentru a ne alătura efortului disperat al părintelui ce încearcă a-şi salva comoara vie. Criza, sărăcia, lipsa banilor, perspectiva sumbră, negura ce răzbate din viitor, nu trebuie să ne fure umanitatea. Acestea sunt momentele în care putem a ne demonstra cel mai bine  iubirea de semeni şi credinţa în Dumnezeu.

Pentru mai multe informaţii despre această dramă şi pentru a afla cum puteţi să fiţi de ajutor accesaţi http://loredana.netta.ro/.

Implicaţi-vă şi voi!