Martzianul vă provoacă şi anul acesta să dăruiţi „bucurie de Crăciun„. Cu ocazia sărbătorii Nașterii Mântuitorului ne-am propus să mergem cu Vestea Bună la 250 de semeni cărora nu se înghesuie multă lume să le bată la uşă: aceia dintre noi fără o locuință.
Cu ajutor de sus, vrem să oferim dovezi practice de dragoste: vom duce cadouri la peste 100 de copii, vom găti 1000 de sarmale şi alte bunătăţi pentru toată lumea, le vom oferi îmbrăcăminte celor care tremură de frig.
Nu vom uita de colinde şi de mesajul plin de speranță al sărbătorii, care este valabil pentru toţi oamenii, din orice vreme şi circumstanță.
Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, iar autoritatea va sta pe umerii Săi! Va fi numit: «Sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, Tată veşnic, Prinţ al păcii.» (Isaia 9:6, NTR)
Dacă vreţi să vă alăturaţi acestei iniţiative, vă invit să vizitaţi site-ul campaniei Bucurie de Crăciun, sau varianta în limba engleză – Joy 4 Christmas.
Alătură-te campaniei de Crăciun a Calvary Chapel București, care își propune să aducă o bucurie în viața a 100 de copii. La fel cum lumina acestei sărbători nu ar trebui să ocolească nici un suflet, cadoul nu trebuie sa lipsească din casa niciunui copil!
Campania își propune să ajungă la familiile mai puțin privilegiate, pentru a împărtăși dragostea lui Dumnezeu într-un mod practic. Cutiile frumos ambalate și umplute cu dragoste de către 100 de semeni, pe care cel mai probabil că cei mici nu îi vor cunoaște niciodată, vor fi distribuite în perioada sărbătorilor de iarnă în cartierul bucureștean Ferentari sau printre copiii fără locuință.
Ce tot avem, mă, cu țiganii? Sau cu rromii, cum sunt ei mai nou denumiți? De ce trebuie să ne blocăm în mentalitatea cu care ne-am născut, în care suntem ”noi” și ”ei”, două entități de neamestecat – ca apa și uleiul? De ce să nu fim doar ”NOI”, parte a aceleiași umanități tot mai urâțite de păcat dar și tot mai expuse la alternativa mântuirii?
Nu-mi pot scoate din minte refrenul nedemn cu care am crescut cei mai mulți dintre noi, cei din generația cu cheia de gât. Îl auzeai în cele mai multe dintre casele de ”români”, pe la colțuri, prin parcuri, cel mai adesea între copii dornici de joacă și părinți iubitori și fermi doar câteodată:
”Nu ai voie să te joci cu ei!”, ne ziceau părinții.
”De ce?”, răspundeam noi, cei mici.
”Nu ai voie”, răsuna începutul amenințărilor.
”Da’de ce?”, mai încercam noi, cu o notă mai aproape de supunere.
”Sunt țigani!”, răsuna judecata crudă și care îți dădea fiori pe șira spinării.
Am învățat, din viață, din experiență și din Scriptură că Dumnezeu iubește copiii într-un mod special. Dorința Lui intimă este ca fiecare dintre ei să-L cunoască încă de mic și să intre într-o relație personală cu El, fapt ce îi va schimba tot restul vieții. Fundația Echipare pentru Generația de Mâine este unul dintre mijloacele prin care planul Lui de mântuire a copiilor se conturează tot mai mult, cu fiecare zi. Citește mai departe…
O realitate tristă: copiii resimt criza economică! Ei participă, involuntar, la grijile și tulburările noastre. Trecând, cel mai adesea, neobservați în jurul discuțiilor adulte, înțeleg mai multe decât ne-am dori să înțeleagă, purtând poveri pe care nu ne-am dori să le poarte, căci sunt nedrepte pentru vârsta lor.
Într-una din zilele trecute urmăream într-un supermarket cum doi copii discutau cu aprindere despre potența financiară a familiei, evident în legătură cu puterea de a cumpărare a… jucăriilor, sorbind cu jind din priviri chinezăriile ieftine pe care nu și le puteau permite. ”Cel mare”, înțeleptul de 7-8 ani, îi explica piciului mezin cum că mami și tati nu vor avea bani să le cumpere bunătățile dorite.
”De ce?” a întrebat cel mic cu o amărăciune pe care aș fi răscumpărat-o oricât de mult m-ar costa.
”Pentru că… e criză economică!” , i-a răspuns cu maturitate și resemnare fratele cel mare, ridicând cu autoritate un degețel.
Și a fost, ieri, o nouă ocazie de a mă reîntâlni cu copiii din Ferentari, la grupa de școală duminicală organizată special pentru ei de către biserica noastră.
Și ei au venit, la fel de entuziaști și de plini de viață ca întotdeauna, purtând, în buzunarele minții, o lume specială, puțin ciudată și paralelă pentru noi, adulții care își fac anevoios loc acolo, pentru a-i înțelege și pentru a-i iubi. Și iarăși a fost ”fun”, agitație, vacarm și energie cât pentru o navetă spațială! Iar noi ne-am dorit, încă o dată, să fim pentru a doua oară copii, fie și din dorința egoistă de a ține pasul cu distracția…
Vă recomand cu căldură „BABACII„ – „un blog pentru toți babacii care vor să fie și… părinți!” Din prezentarea de pe site aflați care este motivația ce stă la baza constituirii lui:
De vreo câteva zile ne-au venit în vizită rubedeniile din Bucureşti. Mai exact soră-mea, împreună cu cele două mândreţe de copile ale ei, care mă strigă simplu şi afectuos… „unchiu”.
Spre ruşinea noastră, dar mai ales datorită îndatoririlor de serviciu, în primele zile nu prea am avut timp de ele. Astăzi, însă, a fost ziua aleasă pentru scosul pârlelii. Am dat o raită prin Felix dar şi prin toate colţurile mai acătării ale Oradiei, urbe mândră şi încărcată de tradiţie, chiar de frumos, mai ales pe acolo pe unde mâna crudă omului modern nu s-a hotărât încă să strice… Citește restul articolului…
E proaspăt, de luna asta… Începe la fel cum mă aşteptam, continuând pe linia sumbră care mă face să mă reîntorc la subiect în mai puţin de o săptămână. Încă de pe prima pagină aflăm că 62% din copiii din întreaga lume au avut cel puţin o experienţă negativă pe internet. Mai încolo, semne îngrijorătoare care indică tendinţa tot mai accentuată de a creşte anual timpul petrecut pe internet sau indici cuantificabili ai inconştienţei parentale atunci când vine vorba de această realitate aparent inofensivă, precum şi ameninţări concrete ce devin tot mai prezente în viaţa pruncilor noştri.
În partea finală a raportului găsim şi câteva sfaturi practice oferite de specialiştii Symantec părinţilor, utile şi de bun simţ, dar deseori ignorate.
Raportul, pe care îl puteţi studia pe îndelete AICI a fost realizat cu participarea a peste 7000 de adulţi şi a 2800 de copii de sub 17 ani, din 14 ţări.
O treime dintre copiii de până la 10 ani au accesat pornografie pe internet, ne dezvăluie un studiu efectuat de curând, de către sociologul Michael Flood. Mai mult, opt din zece copii de 14 până la 16 ani au acces regulat la conținut pornografic pe computerul personal, în timp ce două treimi dintre aceștia pe telefon. 70% dintre copiii chestionați nu s-au situat niciodată în ipostaze intime cu o altă persoană, ceea ce înseamnă că prima experiență de acest gen a fost vizionarea imaginilor pornografice pe internet.
Mi-ar plăcea să mă pot mira… Din păcate însă, nu mai este nimic nou în astfel de știri. Tristă este inconștiența sau ignoranța părintească, sursă a distrugerii unei întregi generații de micuți. Nu o dată m-am întâlnit cu oameni simpli, neștiutori de carte și pentru care „compiuterul” sau „internietul” înseamnă doar o șansă în plus la educație și un viitor mai bun pentru pruncii lor, bucurându-se că, din puținul câștigat cu sudoare, au putut să le ofere accesul la aceste facilități. „Domne, este atât de deștept, ce repede a prins el totul… Eu nu mă pricep, nu știu ce face el acolo, da la toată lumea spun ce mă bucur când îl văd ce dornic e să învețe… De-abia mai vine și la masă, de ocupat ce e…”
În continuarea propunerii precedente, ţin să le recomand părinţilor, dar şi tuturor acelora care îşi asumă responsabilitatea creşterii şi educării copiilor, cartea „Copiii noştri şi drogurile”, de Ross Campbell.
Descriere:
Ne putem ajuta copiii să reziste tentaţiei drogurilor! Cu siguranţă nu de ele au nevoie pentru a se împăca cu ei înşişi. Cel mai mare pericol este ignorarea problemei drogurilor de către părinţi. Credem că doar copiii din alte familii pot să ia contact cu drogurile. Asta nu li se va întâmpla niciodată copiilor mei! Să nu ne amăgim singuri! Cartea medicului psihiatru Ross Campbell este de o acută actualitate şi ne ajută să înţelegem realitatea fenomenului consumului de droguri înca de la vârste mici. Există mai multe cauze ale abuzului de droguri în rândul copiilor. Părinţii dau vina în primul rând pe anturajul copilului, dar aceasta este de obicei o greşeală. Familia joacă întotdeauna un rol mult mai important în experimentarea şi consumul de droguri al copilului decât suntem dispuşi să recunoaştem. Într-adevăr, noi, părinţii, ţinem în mâini soarta copilului nostru adolescent. Să ne străduim să-i înţelegem nevoile specifice vârstei, problemele lui, personalitatea. Doar asumându-ne răspunderea, ca mame şi taţi, putem să evităm sau să punem capat tragediei dependenţei de droguri. Citeşte restul articolului
Într-o lume în care copiii au preocupări tot mai adulte şi din ce în ce mai bizare, nu că cele două ar fi neapărat inseparabile, mă impresionează aceia care ies din tipar.
Mai jos, Anna Grace, de 9 ani, compozitoare a melodiei pe care o interpretează:
Milioane de copii din întreaga lume înfruntă zilnic o realitate cruntă: abuzul. Milioane de zâmbete sparte, milioane de poveşti murdărite de ticăloşia adultă. Dincolo de cei mulţi şi răi, printre care ne ascundem cu toţii uneori, o lume întreagă asistă complice la masacrul copilăriei. Abuzul împotriva copiilor este păcat. Uneori găsim scuze; în Biblie chiar. Nu mă interesează disputele voastre teologice. Nu avem timp de ceartă. Lacrimile şi roadele vorbesc de la sine… Citeste restul articolului
14 procente dintre copiii din Republica Democrata Congo vor muri înaintea împlinirii vârstei de 5 ani, conform Christian Post, care citeaza un punct de vedere al Caritas, confederaţie formată din 162 de oraganizaţii umanitare catolice. Câteva mii de copii au nevoie disperată de adăpost, hrană şi medicamente.
Aproximativ 1,3 milioane de copii din aceasta ţară suferă în prezent de malnutriţie, o tulburare cronică de nutriţie, consecinţă a aportului inadecvat de proteine şi/sau calorii.
Textele de pe acest blog pot fi preluate numai cu permisiunea autorului (Marian Zaharia) si doar in scopuri necomerciale, cu specificarea sursei si a numelui autorului. Va multumesc pentru intelegere!
Publicat de martzian 
Și a fost, ieri, o nouă ocazie de a mă reîntâlni cu copiii din Ferentari, la grupa de școală duminicală organizată special pentru ei de către biserica noastră.
14 procente dintre copiii din Republica Democrata Congo vor muri înaintea împlinirii vârstei de 5 ani, conform Christian Post, care citeaza un punct de vedere al Caritas, confederaţie formată din 162 de oraganizaţii umanitare catolice. Câteva mii de copii au nevoie disperată de adăpost, hrană şi medicamente.
la martzianu' 