Mai există lideri adevăraţi în mediile creştine?

9 august 2010

Pentru a fi lider, un om trebuie să aibă adepţi care să-l urmeze. Şi pentru a avea adepţi, omul trebuie să le câştige acestora încrederea. Prin urmare, calitatea supremă a unui lider este, fără dubiu, integritatea. Fără ea nu este posibil un real succes, indiferent că ne referim la o gaşcă din colţul străzii, la terenul de fotbal, la armată sau la un birou. Dacă apropiaţii unui om îl asociază pe acesta cu vina nesincerităţii, dacă ei află că îi lipseşte integritatea de neclintit, el va eşua. Învăţăturile şi acţiunile trebuie să se suprapună. Oricum, prima mare cerinţă este integritatea şi un scop înalt.

Dwight D. Eisenhower, Bits & Pieces, Sept. 15, 1994, p. 4.

Integritatea, caracterul şi principiile sunt nestemate tot mai rare printre liderii din organizaţiile creştine ale zilelor noastre. Aroganţi, gălăgioşi, ameninţători, crunţi şi mai de temut decât mulţi dintre angajatorii „din lume”, te abordează superior şi de sus, umilind. Se pare că modelul de conducere oferit prin Domnul Isus este tot mai puţin dorit de către cei la care mă refer. Astfel, cei mici şi robotitori sunt priviţi ca simple resurse perisabile. Sunt buni doar atâta timp cât lucrează, mult peste program şi pe bani puţini, dacă se poate şi netrecuţi în cartea de muncă. Să nu vă înşelaţi. Pe lista acestora din urmă se pot include nu doar agramaţi necalificaţi, ci chiar somităţi policalificate. Există aşa ceva în organizaţiile creştine? Ba bine că nu…

Nu este de mirare, având în vedere astfel de realităţi, acceptate tacit şi păgubos de ambele părţi, că rezultatele nu sunt cele scontate sau nu se apropie nici de departe de potenţialul existent.

Citeşte restul articolului…


Doamne, cât este ceasul?

6 august 2010

„Dacă Dumnezeu îți dăruiește un ceas, îl vei onora tu mai mult, oare, întrebându-L cât este ceasul, sau te vei uita pur și simplu la el?” A.W.TOZER

Multe dintre principiile aflate permanent în discuție în mediile creștine sunt cât se poate de clar prezentate în Sfânta Scriptură. Nu este nevoie să cerem o lumină specială, să așteptăm călăuzire specifică. Ele ne îndeamnă, pur și simplu, la acțiune. Și totuși, nu o dată, omul a căutat să-și liniștească propria conștiință, căutând dovezi chiar și împotriva a ceea ce nu poate fi pus la îndoială. Tocmai de aceea, vei găsi încă grupuri și grupulețe dezbătând fierbinte dacă este greșit sau nu să furi materiale de pe internet, să circuli fără bilet, să divorțezi (de acord, cu motive serioase, dar totuși…), să eviți plata taxelor către fisc.

Lista nu se poate opri aici, dar poate deveni periculos de lungă. Principiile Lui, atât de sănătoase și de bune pentru făptura umană, sunt și greu de digerat. La fel de greu, uneori, precum sunt de înghițit legumele și cerealele din castronul copiilor ce visează la ciocolată, la înghețată ori la burgeri… Cunoașterea și acceptarea fermă a Scripturii, însă, poate face diferența în viața noastră. Ne va oferi mereu cadrul și soluția de a ieși dintr-o situație sau din alta, pe baza… principiilor. Nu întotdeauna ne va oferi calea cea mai simplă, nici cea mai ușoară. Putem însă ști, cu certitudine, că va fi cea mai bună.

„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” 2 TIM.3:16-17

Am… ceasul. Cum aflu cât indică, atâta timp cât stă pe mâna mea și îmi aparține?

Haideți să îl consultăm zilnic, oridecâteori ne trebuie să știm ce să facem!