Măi dragă, cititorule, mă recunosc învins și needucat, un simplu și patetic măcănici! Cum, bre, să nu știu eu unde e ”Cuca Măcăii”, locul care îmi stă pe buze mai des decât vechea-mi stradă natală?
Astăzi, pe când citeam știrile, mi-a sărit în ochi (au, ochiu’!) un banner de pe Mediafax – nah, că poate-mi dau și mie o bomboană pentru reclamă – pe care se putea distinge o întrebare seacă:
Unde e Cuca Măcăii?
M-am simțit dintr-o dată total neadecvat, cu atât mai mult cu cât site-ul la care face trimitere respectivul banner este creat tocmai în ideea testării nivelului de cultură generală a poporului ce a dat atât ”Rapsodia Română” sau ”Balada”, cât și super-hitul manelist ”Cash cash”.
Am acceptat și senin și senil, instant și iremidiabil că… nu știu!
Noroc cu ”Gugăl”, prieten al prostănacilor și al somităților deopotrivă. Am aflat astfel, dureros de repede, de existența comunei Cuca și a satului Măcăi, anexat la aceasta, din județul Argeș…
Păcat. Acum, că această Cucă a Măcăii (sau mai corect Măcaie a Cucii) nu mai este un mit al prostiei și izolării, ci un respectabil cătun autohton în mintea și hărțile subsemnatului, glumele noastre spumoase și veșnic unice prin puerilur lor își vor pierde din substanță și din cantitate. În trecut Măcăi era comună și Cuca un sat aparținând de ea. De aici ”Cuca Măcăii”. Vremurile s-au schimbat si Măcăi nu mai este ce era. Astăzi Cuca a devenit comuna de care aparține Măcăi, fosta comună ”degradată” la rangul de sat…
Îmi mai rămâne un singur lucru de făcut: să aflu și unde este ”buricul pământului”. Sau cine este acesta, pentru că, oricât m-ar prinde descrierea, recunosc spășit și surprins că nu este vorba despre mine.
Pentru cei la fel de interesați de subiect:
Cuca Măcăii este în Argeș…
Unde e buricul pământului?
la martzianu' 
Interesant, daca stau bine si ma uit pe harta am trecut pe acolo de atatea ori cand mergeam la rudele din Arges dar niciodata nu m-am gandit si la acest aspect 🙂
comuna Cuca se afla si in judetul Galati 🙂
probabil de aia era aia cuca macaii, cum aia din galati ar fi cu nush ce sat
spasit si surprins..lol
[…] cu stupoare că unul dintre cele mai accesate articole de pe acest blog se intitulează ”Unde este Cuca Măcăii?”. Zilnic motoarele de căutare trimit către el un popor flămând după informație, pentru a […]
[…] Am citit cartea ”Amintiri. Viața mea înainte și după perestroika”, Ed Litera, 2013, scrisă pe parcursul mai multor ani și publicată de Mihail Gorbaciov în 2013, la îndemnul/ sugestia făcut(ă) de Grigore Cartianu într-o emisiune nocturnă la Nașul TV. Sper ca îndemnul său să fi prins la cât mai mulți doritori de cunoaștere și de – în măsura posibilului – adevăr. Cât despre traducătoarea cărții, Justina Bandol, aș fi zis că este în mod sigur basarabeancă (stabilită sau nu în România), dar pagina sa de FB (justina.bandol) spune că Justina Bandol a făcut liceul și universitatea în România. Dar, notele de subsol, unele cuvinte și sintagme folosite trimit cu gândul la un român de la Chișinău, bun cunoscător al limbii și a culturii ruse și sovietice. Câteva exemple: ”Se vedea terenul dacei, luminat de lămpile de noapte…” (p. 20). Sau: ”Venit în concediu, se oprea întotdeauna nu la dacea, ci… ” (p. 204). Cuvântul ”dacea” nu există în limba română. În schimb avem cuvintele ”vilă”, ”casă de vacanță”, ”casă de protocol” folosibile în funcție de caz. De altfel, la doar câteva rânduri mai jos traducătoarea folosește sintagma ”vilă prezidențială”… Pentru acronimul rusesc TOZ există cuvântul românesc ”întovărășire” (vezi pagina 37). Expresia ”așa a și fost” este un calc după limba rusă, în timp ce corespondentul românesc este ”chiar așa a fost”. Pentru Gorbaciov, dar și pentru traducătoare, exista, în 2013, încă orașul Stalingrad deși, după moartea lui Stalin (1953) acesta a revenit la denumirea anterioară, aceea de Volgograd (p. 71). Practic, denumirea de Stalingrad a fost folosită doar pentru perioada 1925 – 1961. Slugărnicia comuniștilor din lagărul socialist a făcut ca fiecare țară satelit să aibă (imediat după moartea satrapului georgian sovietic bolșevic) câte un oraș cu numele de Stalin. În România, Brașovul a fost, pentru un timp ”Or. Stalin” (deși propunerea inițială era ca Sibiul să poarte onorantul/ infamantul nume, s-a renunțat la această propunere din cauza brandului ”Salam de Sibiu” ce urma să devină… ”Salam de Stalin”). Un moldovenism/ basarabenism/ regionalism este și traducerea ”azurele” (p. 220) pentru floarea numită ”albăstrele”. Cuvântul ”combiner”, de asemenea, nu există în limba română. Putem folosi ”șofer de combină”. Atât în Basarabia cît și în Moldova și Bucovina din România se folosește adesea englezismul ”combainer”. Tot o neglijență de traducere o reprezintă și transcrierea ”Leonard” în loc de Leonid (Ilici Brejnev). (p. 252). Un semn de întrebare apare și asupra traducerii acronimului KGB (Komitet Gosudarstvennoi Bezopasnosti) prin ”Comitetul pentru Securitate Națională”. Cred că traducerea corectă era Comitet pentru Securitatea Statului. (vezi p. 309). Grafierea cuvântului ”eterodoxie” (p. 333) ar fi mai corectă, cred, în forma ”heterodoxie”. Traducătoarea Justina Bandol îl contrazice pe Gorbaciov în privința unor date furnizate de către acesta. Astfel, autorul ”Amintiri”-lor scrie că la înmormântarea lui Enrico Berlinguer au participat sute de mii de oameni, dar traducătoarea scrie că au participat peste un milion de oameni… Iată cele două texte: Gorbaciov: ”Ceea ce am văzut la Roma mi-a lăsat o impresie puternică, de neșters. Doliul era național. La înmormântare au venit sute de mii de oameni” (p. 345). Justina Bandol: ”… iar la înmormântarea de la Roma au participat peste un milion de oameni” (p. 344). Viteza cu care s-a tradus și publicat cartea este – presupun – cauza principală a inadvertențelor sau chiar neglijențelor care deranjează cititorul atent. Spre ex. denumirea rusă ”Komsomolsk-na-Amure” (putea fi echivalată, măcar ca o notă de traducător, cu denumirea românească ”Komsomolsk pe Amur” (p. 415). Tot referitor la denumiri, traducătoarea crede că ”cuca măcăii” (p. 469) este un substantiv comun care ar sugera, eventual, locul ”unde și-a înțărcat dracul copiii”. În realitate, avem de-a face cu o localitate concretă din județul Argeș care și-a schimbat numele în renume… Vezi: https://martzian.wordpress.com/2011/08/29/unde-este-cuca-macaii/. […]
how to essay topics
Unde este Cuca Măcăii? | la martzianu'