Ce spune Biblia despre forma Pământului?

Foto: writeonnewjersey.com

Ce spune Biblia despre forma Pământului? Unii ne aruncă în față o interpretare din care reiese că ar fi plat… Ce le răspundem acestora? Este oare Biblia o carte greșită din punct de vedere științific sau este o fascinantă revelație de natură divină, care a oferit informații cu mult timp înainte ca acestea să fie descoperite? Deși nu avem întotdeauna explicația la noi, știm bine că a doua variantă este cea corectă. Un Dumnezeu atotcunoscător nu putea face astfel de erori în Cartea Sa.

În încercarea de a arăta faptul că Biblia susține sfericitatea pământului, cei mai mulți credincioși pornesc de la versetul din Isaia 40:22. De cele mai multe ori însă discuțiile degenerează. Suntem acuzați că forțăm o explicație care ne convine. ”De ce puneți accentul pe înțelesul teluric și nu pe cel celest?”, ne întreabă partenerii de discuție. Și ”care sunt pașii logici prin care cel care citește acest pasaj poate deduce că forma Pământului este apropiată de cea a unei sfere, și nu a unui cerc plan, a unui platou rotund?” continuă ei.

Regula numărul 1 atunci când studiem Biblia este să o interpretăm în context. Iar atunci când contextul imediat nu are ca temă principală ideea pe care o urmărim (cea de care suntem interesați) iar informațiile sunt incomplete (vezi exemplul din versetul incriminat aici) atunci vom ține cont de contextul general pentru a ne forma o idee corectă. Cam la fel cum, pentru a înțelege o lucrare modernă, trebuie să o studiem din scoarță în scoarță. Ajută, de asemenea, apelul la textul din original, dar nu oricum și mai ales nu după ureche. După cum știm, Biblia nu a fost scrisă în limba română, nici în ”engleză, franceză, germană, rusă – la alegere” (mai țineți minte formularea de la radio, în urmă cu mai mulți ani?) dar nici greaca sau ebraica nu mai sunt exact la fel ca acum câteva mii de ani!

Haideți mai întâi să vedem ce spune versetul la care am făcut referire:

”El şade deasupra cercului pământului, şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o maramă subţire şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el.” (Isaia 40:22, VDCC)

Sunt de acord cu cei care ne contrazic asupra unui lucru. Termenul folosit aici (cerc) nu ne poate duce automat cu gândul la o sferă – cel puțin nu în traducerea aceasta și nu bazându-ne exclusiv pe un singur verset care are alt scop decât lămurirea formei Pământului. Dar abordarea tuturor, a noastră și a lor, este (sau poate fi) superficială din motivele evocate mai sus. În primul rând, după cum spuneam, tema textului NU este legată de forma Pământului. Prin urmare, deși nu putem pretinde că aceasta este o explicație completă care să ne lămurească asupra formei, putem spune că  versetul ne oferă o informație foarte utilă cu privire la ea și că aceasta nu ne limitează la ideea de compas!

Să ne concentrăm atenția, pentru început, asupra acestui verset din Isaia 40:22. Îmi place o idee pe care am auzit-o la cineva de curând, deși nu îmi aparține. Cercul nu este văzut ca cerc din orice unghi l-ai privi. Doar un obiect care arată la fel din toate unghiurile beneficiază de avantajul acesta. Atunci când Dumnezeu spune „cerc” din ce unghi îl privește El? Oare Dumnezeul infinit în timp și spațiu va vedea doar o față a presupusei „monede” Pământ? Întreb dintr-un motiv anume. Unii pretind că punctul de vedere este de sus, prin urmare se va vedea doar o față a ”farfuriei” presupuse. Iar logica aceasta este corectă până la un punct… Vă spun imediat și de ce. Cum putem să îl localizăm pe Dumnezeu? Dacă El este infinit în timp și spațiu… atunci El vede Pământul din toate părțile în același timp. Și din toate unghiurile acesta arată ca având o formă circulară!

Punând astfel problema intrăm cu 1-0 la pauză, dar meciul nu s-a încheiat! Nu ne putem mulțumi cu orice rezultat…

Termenul ebraic folosit în Isaia 40:22 pentru ”cerc” (chûg) se regăsește exact la fel și în Proverbe 8:27 (tradus acolo ca ”zare”) unde ideea de sfericitate nu prea poate fi combătută la fel de ușor! Cercul descris în Proverbe (zarea) este tras (châqaq – gravat) pe suprafața Pământului – nu peste doar două fețe ale ei! Spuneam că termenul este TRADUS ca „zare„. Din punctul meu de vedere – cu mențiunea că nu știu a exista un consens neapărat – nu este interpretarea cea mai fericită. Modul în care înțeleg eu legarea cuvântului „cerc” de „a grava” pe suprafața pământului se leagă mai mult de modelarea obiectului (pământ) și mai putin de ceea ce îl înconjoară. Prin urmare, cred că în acest prim exemplu, înțelesul este cel teluric. Respect alte opinii.

”Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de față; când a tras o zare pe fața adâncului,” (Proverbe 8:27, VDCC)

Termenul mai apare și pentru a descrie ”bolta cerească” (despre care știm cu toții că nu are o formă bidimensională, de cerc, și nici de farfurie) – din perspectiva modului în care este ea percepută de pe Pământ, de către Iov și de către tovarășii lui. Versetul la care mă refer este cel din Iov 22:14. Folosind „cercul” – nu semicercul – pentru a descrie bolta cerească, ceea ce reiese este faptul că pământul nu stă așezat pe ceva; că dedesubtul său este tot boltă cerească, un ”cerc” ce se poate vedea și de pe partea cealaltă a Pământului. Iar acesta este poziționat tot sus (că doar e cer) – lucru de neimaginat în acele vremuri! Poate veți zice că interpretarea este forțată. Vă voi reaminti că la acest moment doar punem indiciile cap la cap, că nu am tras încă o concluzie finală. Înțelesul este clar celest – deoarece perspectiva este una pământeană. Nu cred însă că textul se referă la o calotă vizibilă (firmament, etc.), pentru că altfel se folosea doar termenul uzual, care descrie cerul vizibil (shâmayim shâmeh – שׁמה שׁמים), fără a mai adăuga și ideea (inutilă) de ”cerc”. Sau se mergea pe ideea mult mai plastică de cort sau de cupolă, cuvinte la îndemână…

Apropo, merită menționat faptul că termenul (chûg) este folosit de doar de trei ori în Vechiul Testament și niciodată nu descrie un obiect de formă strict circulară (ex. disc, monedă)! Unii vor argumenta folosind un alt termen folosit pentru cerc (ebr. dûr) – tradus ca ”minge” în Isaia 22:18. Comparația nu este însă relevantă. Deși tradus astfel termenul NU poate fi în mod automat asimilat cu ceva de formă sferică – cu toate că că aici el descrie, cel mai probabil, un proiectil. Același cuvânt îl vom găsi și în Isaia 29:3, spre exemplu, descriind un cerc pe pământ (cetele de străjeri nu puteau ”înconjura” decât pe plan orizontal).

Pentru a ne lămuri până la capăt care este, în fond, forma propusă în Biblie pentru a descrie Pământul, haideți să vedem și ce spun alte texte ale Scripturii, care ne-ar putea aduce informații în plus! Pentru că acesta NU este singurul loc din care se desprinde ideea de sfericitate! Iar, după cum se va vedea, atunci când punem informațiile laolaltă, nu putem descrie Pământul nici ca cerc nici ca pătrat, ci doar ca având o formă… sferică! Este o informație revoluționară pentru vremea la care au fost scrise (cu foarte mulți ani înainte ca știința să afle că pământul nu arată ca o farfurie?).

Textele la care ne vom referi și care ne ajută să înțelegem Pământul ca fiind sferic sunt complementare cu cel de mai sus. Știm că pe vremea la care au fost scrise cărțile Scripturii nu exista cuvântul sferă (nici terroid, nici teluroid, geoid-pară, compas sau alte descrieri actuale). Din fericire însă, Biblia este adevărată și corectă, chiar și atunci când noi suntem limitați în experiență, cunoștință sau mijloace de exprimare. Ea ne vorbește (aparent în contradicție cu ceea ce am citit până acum) și despre cele 4 „colțuri” sau ”capete” ale Pământului (de ex. tot în Isaia, la cap. 11:12 sau în Apocalipsa 7:1). Acestea sunt punctele cardinale, apropo, că doar nu poate cercul sa aibă colțuri! Termenul din ebraică pentru colțuri este KANAPH (extremitate) iar echivalentul său din greacă este și mai clar – „GONIA” (care înseamnă unghiuri, colțuri, extremități orientate în direcții diferite). Ni se prezintă, dacă ne folosim imaginația, 4 puncte, extremități ce sunt orientate în direcții diferite. Atunci când tragem „cercuri” peste ele, încep să se întrevadă cadranele și obținem astfel sfera care descrie forma pământului din perspectivă biblică!

Singura concluzie care se poate trage este că Sfânta Scriptură confirmă sfericitatea Pământului. O astfel de logică ar fi stârnit batjocuri în rândurile învățaților anilor în care aceasta a fost scrisă, dar este validată astăzi odată cu progresul științei. De ce, totuși, atât de ambiguu și greu de găsit, veți întreba? Cu riscul de a mă repeta, scopul principal textelor citate nu era să se clarifice forma Pământului, deși un cititor serios o va pricepe fără îndoială. În egala măsură, vedem că Biblia nici nu ne oferă afirmații neadevărate cu privire la aceasta, deși se folosește de informații ușor de digerat pentru oamenii vremii. Din contră!

În ciuda faptului că Biblia nu are ca scop principal demersul științific, mai găsim pe paginile ei și alte idei corecte și la fel de revoluționare pentru acele vremuri, dar și pentru multi ani după. Vezi „pământul spânzurat pe nimic” din Iov 26:7, mișcarea corpurilor cerești (Isaia 40:27) sau circuitul apei în natură (Ecleziastul 1:7 și Iov 36:27-29)