Se întâmpla acum șapte ani…

28 iulie 2014

DSCF0240Și au trecut șapte ani de când am pășit amândoi, cu emoții, în fața pastorului și a invitaților. Mult mai mulți au fost cei în care ne-a unit o prietenie sinceră. Piramida relației noastre are o bază solidă. Am trecut prin multe împreună. Focul însă nu a reușit să ne despartă, ci ne-a unit mai mult, sudând conexiunile dintre noi.

Citeam deunăzi un articol despre Seven-Year Itch, imboldul care, la șapte ani de căsătorie, cică te îndeamnă spre infidelitate pe fondul declinului fericirii în cuplu. Senzația a fost că citesc despre un concept cu totul strin străin. Martzianul își iubește astăzi martzianca mai mult ca niciodată. I se pare chiar mai frumoasă decât în urmă cu 17 ani, când l-a fascinat pentru prima oară cu prezența ei. Deși nu a început chiar încurajator, relația noastră a evoluat într-o prietenie mai valoroasă decât diamantul cel mai de preț devenind, cu fiecare zi, tot mai puternică. Da, chiar și acum, când a ajuns la nivelele superioare…

Am învățat din viață și din Manual că nu există o regulă cu privire la ani, ci una cu privire la principii. O căsătorie sănătoasă are la bază principii solide. Dragostea ce ne unește este mai mult decât emoție. Ea înseamnă decizie, devotament, dăruire constantă și multă investiție. Cu cât te investești mai mult în ceva cu atât devine mai important pentru tine.

Mă uit cu încredere la următorii 77 de ani. Sunt sigur că nici până atunci nu mă va încerca nici o ”mâncărime” aniversară…

Te iubesc, Dana și te poți baza pe acest lucru, mereu!


Tabăra Peniel, 9-16 august, Bălnaca – Șuncuiuș

24 iulie 2014

image


La a câta ușă ni se dezactivează patriotismul?

18 iulie 2014

Untitled

În această dimineață mi-a sărit în ochi (și, din nou, au ochiul!) postarea de pe facebook a unei doamne profesor, fosta ”dirigă” a unor buni prieteni. Vi-l redau în cele ce urmează, necenzurat, pentru a vă face o părere, după care voi lăsa un răspuns personal sub forma unei scrisori deschise. Citește mai departe…


Evenimentul săptămânii: amintiri din copilărie, cu pistoale, instalator și martzieni speriați din somn

14 iulie 2014

alin new

L-am rugat pe Alin să vă relateze cum a decurs, din perspectivă proprie,  ziua de ieri. Iată rezultatul, cu mici comentarii ale părților mai puțin subiective, adică Martzianul și nevastă-sa, Mike și Dana. Lectură plăcută!

O zi din viața mea 

Ieri a fost o zi frumoasă (n.n. gândiți-vă doar cum ar arăta una urâtă…) cu prietenul meu, Mike maimuța (n.n. în ciuda aparențelor, acesta este un compliment). Când erea dimineață m-am trezit (n.n. pe la ora 7:30, ca de obicei, începând ziua cu ”băiță”, cu bufnituri si cu alte zgomote, care de care mai suspecte).

De fapt erea ora 12:00 fix când făceam un pistol de lemn. M-am dus să mă spăl pe mâini și am dat apa la maxim și s-a auzit un zgomot atunci (BOOOM) și s-a scultat Mike și Dana (n.n. care, bătrâni și naivi, abia ațipiseră – în încercarea absurdă de a-și face siesta).

(Dana) A zis (n.n. după ce a făcut doar doi pași din dormitor până în ușa de la baia mică): Citește mai departe…


Complimentul săptămânii (1): ”Felicitare pentru Maik”

14 iulie 2014

felicitare


D’ale Bucureștilor (6): Nesimțita de pe strada Antiaeriană (true story)

3 iulie 2014

pageAm văzut-o de departe… Nesimțită și despuiată, își aștepta clienții ca pentru îmbrățișarea fatală a capului spart și a oaselor fracturate. Probabil că a fost acoperită cândva, dar acum nu mai păstrează decența asta. Mă refer, desigur, la o banală gură de canal!

Dar mai bine să vă spun cum a fost…

Ieri am ieșit la plimbare. Ca de obicei, Dana a ales ruta cea mai lungă iar eu… am avut ideile cele mai proaste! Ne-am echipat corespunzător, unul cu bermude și alta cu poșetă, ne-am luat copiii de împrumut și am bătut drumul de la Sebastian și până la Cora Alexandriei, aia de lângă Depou. Trei kilometri mari și lați în total, verificați de către mandeacu Google Maps. Citește mai departe…


Să fie marea masă a poporului român formată din “săraci cu mintea”?

1 iulie 2014
Untitled

Extras din articolul ”Diplomă de prost (capitalismpepaine.com)

Până mai acum câteva minute nici nu știam că există ”domnul” Mihai Giurgea. Ce păcat că a trebuit ca evenimentul acesta inutil să se suprapună cu un articol scris de domnia sa, care, ce-i drept conține și câteva adevăruri!

Cu ce nu sunt de acord, de m-a luat scrisul la 22:30 – în loc să îmi consum micii prăjiți cu atâta dragoste de nevastă? Înainte să vă răspund la asta trebuie să știți că Martzianul nu este cârcotaș. Nici nu a găsit cu cale să facă din critică o meserie, astfel avea și el ceva mai mulți bani în conturi. Dar băi, nea, ăsta, moșule, bre Mihai Giurgea, de unde și până unde ai ajuns la concluzia că toți cei ce au făcut școli profesionale în țara asta sunt (citez) ”săraci de minte”? Și, ca tâmpenia să fie completă, mai adaugi și că te referi la ”marea masă a poporului” (sau “marea masa”  a poporului, cum abia ai reușit matale să tastezi)…

Două lucruri, pentru cultura generală a bietului postac, impresionat pe drept de drama educației naționale: Citește mai departe…


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 69 other followers