Vrei să studiezi Faptele Apostolilor?

Dacă te numeri printre puţinii care studiază cu seriozitate Sfânta Scriptură, Martzianu’ te invită să urmăreşti pe blogul “Pentru Isus” seria de mesaje pe marginea cărţii Faptele Apostolilor, prezentate de pastorul Florin Enescu, Calvary Chapel – Bucureşti.

Săptămâna aceasta vă propun un maraton, care va acoperi primele 6 capitole, după care mesajele vor fi prezentate în ordinea prezentării, “la cald”.

Pentru a accesa secţiunea  Predici a blogului “Pentru Isus” daţi click AICI.

Zâmbetul unui învingător cucerește lumea

Cum îi poți răsplati pe cei ce ți-au salvat viața și cum ar trebui să reacționeze un învingator? Răspunsul poate fi unul singur, atunci când ai numai 7 ani: cu un zâmbet, cel mai frumos din lume!

Urmăriți povestea copilului care a gasit puterea să zâmbească atunci când a fost salvat de sub dărâmăturile cauzate de cutremurul din Haiti, după mai bine de 7 zile de calvar.

Give it all to Him

Unde-i gerul Bobotezei?

Astăzi este ziua în care se sărbătoreşte Botezul Domnului Isus Hristos. Biblia ne relatează faptul că El a venit la Ioan Botezătorul, la Iordan, cerând să fie botezat, prilej pentru o scenă incredibilă chiar şi pentru martorii la eveniment. Tabloul m-a fascinat dintotdeauna, ca pe unul cu o capacitate imaginativă superioară.

Boboteaza, împreună cu Sfântul Ioan de mâine, încheie la români ciclul sărbătorilor de iarnă. Tradiţiile şi obiceiurile, aşa cum ne stă nouă bine, sunt dintre cele mai diverse. Se spune că sunt momentele în care natura se purifică, mai ales apa. Preotul aruncă o cruce în apă, pentru a fugări diavolii de acolo. Aceştia din urmă se vor năpusti pe câmpuri, goniţi de lupii din păduri. În unele zone există obiceiul ca barbaţii mai curajoşi să se avânte pentru a o aduce înapoi. Câştigătorul acestui miniconcurs rece ca gheaţa pleacă mulţumit acasă, pentru că i se spune că va avea noroc tot anul. Se mai crede faptul că astăzi animalele vorbesc şi capătă puteri supranaturale. Nu vă sfătuiesc să vă uitaţi toată ziua la o vacă sau la câinele vecinilor. Vă garantez eu, nu vor zice nimic nou…

Din copilărie am aflat că de Bobotează e frig. Atât de frig, încât s-a scornit expresia “gerul Bobotezei“. Culmea, zilele astea nu se mai respectă nici treabuşoara asta. Nu în natură, cel puţin. După câteva zile de ger total, cu îngheţ şi ninsoare, astăzi plouă şi se dezmorţeşte simţitor. Am rămas, odată cu încălzirea globală şi cu criza economică, şi fără gerul copilăriei.

Închei cu apa sfinţită, agheasma. Unii o iau de la Biserică, deoarece se spune că ar avea puteri miraculoase. Cică nu se strică tot anul. Mai mult, la necaz sau strâmtorare, se bea pe stomacul gol pentru a aduce liniştea în suflet şi a limpezi mintea. Anul acesta s-au pregătit tone, iar oamenii s-au aşejat la coadă de la primele ore pentru a prinde o sticluţă cu aşa ceva. Mă întristează să văd că, deşi mulţi dintre cei de acolo, probabil că nu au nimic în comun cu cele sfinte şi uită constant de Dumnezeu, aleg să creadă că există scurtături, pentru a-şi linişti conştiinţa…

Unde e gerul Bobotezei, vă întreb? Răspund tot eu, cu amărăciune:

Gerul nu-i afară, ci în inimile noastre, fraţii mei!…

Un simplu om…

O mare parte din inima mea a rămas în Bucureşti, pe străzile ca o nemernică junglă de asfalt, ce ţine ostatici sute de trişti şi de singuri. Mi-e dor de ei şi cel mai tare mă doare faptul că astăzi trebuie să am încredere în alţii pentru a-i iubi, pentru a le fi fraţi şi familii, pentru a le oferi un umăr pe care să plângă ori un sandwich atunci când le e foame. Cred că inima lui Dumnezeu va continua să bată pentru ei, asemeni inimii mele şi Îi mulţumesc pentru tot patosul cu care m-a învăţat să îi iubesc, deşi sunt doar un simplu om.

Încheiem anul. E al doilea de când am plecat de acasă, de când nu mai suntem printre voi. Dumnezeu ne-a adus în alt colţ de ţară pentru a ne arăta alţi trişti şi alţi singuri ce au nevoie de iubire, ori de un sandwich. Asta nu înseamnă că v-am uitat, dragii mei prieteni trişti de acasă. Mi-am reamintit de voi, ascultând piesa pe care Pocăiţii au cântat-o şi la Centrul nostru drag, astăzi topit sub şenile de excavatoare. Am revăzut scurţii ani în care am bătut cu piciorul şi cu viaţa fiecare stradă din oraş pentru a vă fi aproape. Şi acum, mi-e un dor cumplit de fiecare dintre voi, deşi v-am lăsat în grija lui… Dumnezeu!

Nu uitaţi ce v-am învăţat: El e singura voastră şansă!

Video: Pocăiţii, Un simplu om.

Thank you

© 2009 The Smiles Foundation & Asociaţia Smiles

Martzianul dement

Cineva, un om politic cu “atitudine” tipică politicianului român, om al ciolanului, m-a facut dement. Este unul dintre cei ce promovează “bunul simţ“, un nou mod de a face politică. Dincolo de argumentaţia slabă, puerilă pe alocuri, care dă impresia scrierii după dictare, domnul cu pricina nu are prea multe de spus. El deţine un “blog politic” pe care nu ai voie să fii posesor de creier. Încă de la primul comentariu eşti “verificat” şi ţi se spune asta, probabil tot în spiritul respectului faţă de cetăţean.

Nu mă deranjează să fiu făcut astfel, nici chiar să mă văd mângâiat mai dur. Voi continua să îmi expun deschis părerile, să militez pentru adevăr. Şi pentru dreptate (of, cum au confiscat alţii înainte această expresie atât de valoroasă, astfel încât să nu o mai poţi folosi fără a fi bănuit de a avea culoare politică!). Pe aceeaşi treaptă cu mine a fost pusă şi o doamnă, care a îndrăznit să creadă altceva. Domnul postac de partid a trimis-o imediat la cratiţă, demonstrând că nu se poate despărţi de modelul patern misogin.

Vreţi numele lui? Vreţi şi informaţiile, publice de altfel, care să demonstreze nu este ceea ce pare sau ceea ce se prezintă a fi? Nu vi le dau. Nu mai contează. Blogul cu pricina intră la “recycle bin” pentru propria-mi conştiinţă de cetăţean şi de blogger. Cum ar spune domnul Geoană, credeam că e om serios, dar el de fapt face politică…

Mă duc să văd rezultatele la vot. Vom vedea ce va fi. Până una alta, să aibă Dumnezeu milă de ţărişoara asta, care are nevoie mai mult ca niciodată de linişte!

Curăţenie la blogroll

FOTO: cartmelcollege.co.uk

E sâmbătă, zi de curăţenie… Aşa am învăţat de la tata, care astăzi nu mai este. “Program administrativ” ne ordona, mai în glumă mai în serios, şi să te ferească Sfântul să fi obiectat cu ceva!

Astăzi am hotărât să fac un pic de ordine şi la blogroll, pe toate cele 4 bloguri pe care scriu. În primul rând, am scos de acolo o parte dintre legăturile care nu oferă link înapoi, după cum ar fi normal. Aroganţa şi atotsuficienţa lor mă lasă rece. Excepţie fac… excepţiile! La o adică, o să fiu şi eu un mic mogul, măcar pe blogul personal, aşa că prefer a păstra secretul pentru criteriile de discriminare.

It’s you I live for everyday, Lord!

What to say, Lord? It’s
You who gave me life and I
Can’t explain just how
Much You mean to me now
That You have saved me, Lord
I give all that I am to You
That everyday I could
Be a light that shines Your name

Vă rog să mergeţi la vot

FOTO:stirileprotv.ro

Cred că am obosit mai mult decât ar fi fost normal, într-o campanie electorală la care nu am participat şi care nu îmi aparţine. Probabil că mulţi dintre dumneavoastră vor fi în asentimentul meu. Acum, că ne mai despart puţine momente până vom afla cine este noul preşedinte al românilor, vă rog să îl alegem împreună. De ce spun asta? Pentru că stând pe gard şi lamentându-ne  nu facem nimănui nici un bine. Nu vă voi spune cum să votaţi, pentru că la rându-mi voi vota cu inima strânsă. Am mai spus-o, mă voi manifesta ÎMPOTRIVA unui candidat şi nu PENTRU celălalt. Alegem din nou fără entuziasm, dar suntem datori să o facem, dacă ne pasă, dacă comentăm, dacă ne plângem şi dacă protestăm, dacă vrem să ne decidem singuri soarta.

D-ale politicii pesediste sau ce căuta Geoană aseară acasă la Vântu

SOV: “Geoană a venit la mine să se relaxeze, am pălăvrăgit o grămadă…” (azi)

Geoană: “Recunosc că nu-mi place Vântu. E malefic…” (ieri)

Biologie politică – aşa arată un cameleon

Mă simt minţit. Nu doar mă simt, ci aşa sunt. Până când veţi proceda astfel, iubiţi politicieni?

Este penibil să îl văd pe Crin Antonescu, la “Marea Confruntare” în echipa lui Mircea Geoană, aplaudând frenetic intervenţiile lui, comportându-se ca şi când i-ar fi fan de o viaţă.

Românul simplu de la ţară, ca şi orice votant din Balta Albă, ar zice cam aşa:

Nu ţi-e ruşine, mă?

Video: “Crin Antonescu, despre şi pentru Mircea Geoană“

Ziua internaţională a persoanelor cu handicap

FOTO: theonion.com

Spre ruşinea mea, am aflat abia aseară, de la bunul meu prieten, Dan, că astăzi este “Ziua internaţională a persoanelor cu handicap”.

Putem sărbători cu toţii, făcând o faptă bună, întorcându-ne cu bunătate asupra unui astfel de om, afectat de povara fizică, dar mai ales emoţională şi socială a handicapului, sau pur şi simplu meditând la condiţia în care aceşti semeni ai noştri se găsesc; fiind dispuşi să renunţăm la preconcepţii ori la privirile umilitoare aruncate peste umăr sau intervenind, dacă ni se iveşte ocazia, pentru a le asigura egalitatea de şanse.

La mulţi ani, dragă prietene cu dizabilităţi. Dumnezeu te iubeşte; Martzianu la fel!

Ataşat veţi găsi calendarul manifestărilor prilejuite de această zi, oferit de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.

CALENDAR 3 DECEMBRIE 2009

TRAIAN BĂSESCU: Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!

Dacă se confirmă anunţul domnului Băsescu de acum câteva momente, şi anume faptul că Institutul Naţional de Expertize Criminalistice poate demonstra faptul că filmuleţul în care un copil este lovit de către Preşedinte este doar un fals ordinar, mă asociez concluziei din titlu. RUŞINE! Astfel de metehne comuniste ar trebui clar penalizate de cetăţenii acestei ţări. Credeam că nimic nu ne mai miră, că nimic nu mai poate lua prin surprindere. Ne-am înşelat.

Nu avem dreptul a isteriza o ţară întreagă cu astfel de mizerii, indiferent cât ne-am teme de carisma şi de abilitatea unui om politic, chiar şi de riposta lui. Nu e normal să îi afectăm imaginea, viaţa personală, familia şi să nu plătească nimeni. Colegi de-ai mei, pe care de altfel îi respect, şi care nu procedează astfel în situaţii obişnuite, astăzi se grăbeau să afirme sus şi tare că Băsescu a bătut un copil. Că de aia îl vor penaliza. După câteva minute mai că îmi venea să cred că au fost acolo, văzându-le certitudinea întipărită pe scoarţă ca o ştampilă de vot, semn că manipularea funcţionează. Doar păcăliţii sunt alţii…

Chris Tomlin: How Great is Our God

Un strop de pace în mijlocul furtunii, acolo unde Dumnezeu este este în control. Astăzi vă propun un cântec pe care merită să îl fredonaţi împreună cu autorul.

VIDEO: How Great Is Our God, Chris Tomlin

Sunt mogul la ferma mea…

De ceva vreme, Facebook-ul ne ţine conectaţi cu FarmVille, un joculeţ simpatic, pentru oameni stresaţi şi /sau prea conectaţi la internet.

Mai nou, sunt şi eu un mic mogul la ferma mea online, dispunând după bunul plac de niscai animale, clădiri, culturi şi copaci roditori, care nu îmi aduc decât bani închipuiţi şi chipurile, mă recrează…

Din când în când e drăguţ, totuşi nu vă recomand, nici cu tărie nici fără: poate crea dependenţă, fiind nevoie de o mare stăpânire de sine.

Thanksgiving Day – Ziua Recunoştinţei

Este momentul din an în care oamenii mulţumesc (în mod tradiţional lui Dumnezeu) pentru bogăţia recoltei, fiind o ocazie pentru reunirea familiei şi a prietenilor apropiaţi. Este timpul destinat numărării binecuvântărilor, momentul fiind marcat de mâncarea tradiţională a acestei zile şi anume… curcanul.

D-ale trădării: NO COMMENT

FOTO: mirceageoana.ro

Mogul: ce e ăla?…

MOGÚL, -Ă, moguli, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India. 2. Adj. Referitor la mogul (l), de mogul (1). 3. S.m. Fig. Persoană foarte importantă cu puteri discreționare. – Din engl. Mogul.

Sursa: dexonline.ro

Crin… ofilit!

Foto: MEDIAFAX

“Bieţii lampagii”, ca să citez un mare poet pesedist, sunt tot mai rari, într-o societate care se stinge odată cu lumina din ea. În vremuri de criză politică şi economică, asistăm la un teatru trist din partea aleşilor noştri, pe care îi avem şi pentru că îi merităm, poate.

Unii au avut aşteptări mari de la Crin Antonescu. “Poate că de data asta” va fi diferit. Poate că el, cel fără funcţii şi păcate politice, va demonstra că se poate. Nu a fost să fie astfel. Nici nu este pentru prima oară când românii o muşcă. Crinul nu e atât de alb cum ar fi vrut să pară. În plus, se văd pe faţa lui pete de uscăciune volundară. S-a ofilit…

Nu sunt un admirator al Preşedintelui Băsescu, deşi m-am educat să văd ceva bun în fiecare dintre semenii mei. A fost unul dintre marile secrete, care m-au ajutat a rezista mai bine de 12 ani în lucrul cu oamenii străzii. Însă, ceea ce se întâmplă în România zilelor acestea este o ruşine.

Astăzi am votat…

Foto: MEDIAFAX

Ca orice cetăţean responsabil, astăzi am votat. Wait a minute… am zis responsabil? După vot m-am închis în casă pentru tot restul zilei, de ruşine şi de ciudă.

Să nu mă întrebaţi ce am ales… Vă pot spune doar că mi-aş fi dorit să votez PENTRU cineva şi nu ÎMPOTRIVA cuiva, aşa cum mă văd nevoit a o face. Mă doare faptul că ideea de a alege dintre două rele pe cel mai mic devine deja parte integrantă permanentă a mentalităţii noastre de cetăţeni importanţi numai în timpul campaniilor electorale. Nu ne mai miră, nu ne mai sperie, nu ne mai indignează. În egală măsură mă intrigă lehamitea şi pesimismul generalizat, spectacol trist la care sunt artist şi spectator în acelaşi timp.

Ziua mondială a televiziunii

Foto: abc.net

Puţini ştiu faptul că pe 21 noiembrie este sărbătorită “Ziua mondială a televiziunii“, proclamată de către Adunarea Generală a ONU pe data de 17 decembrie 1996 prin Rezoluţia nr. 51/205. Ziua marchează data la care a avut loc primul forum mondial al televiziunii, sub egida ONU.

Cu această ocazie mi-am amintit şi de zilele în care nu aveam zeci de programe la un buton de telecomandă distanţă, programul TVR fiind de numai 2 ore. Unii spun că era mai bine. Nu mă grăbesc să mă declar total împotrivă. Aveam mai mult timp să ne jucăm cu alţi copii de vârsta noastră, ne culcam mai devreme şi nu eram expuşi la aceeaşi cantitate de violenţă şi imoralitate. În plus, fiecare film bun era o mare sărbătoare, nu un banal fapt de viaţă.

“Dacă aş fi arici” sau vedetă pentru tati

Filmuleţul de mai jos îl voi posta şi în categoria muzică bună. Probabil că sunt subiectiv, dar ştiu că cel puţin pentru tatăl micuţului şi pentru Dumnezeu, cântecul sau  completările lui sună superb…

Cum ar spune Oana Grigore: “tata împunge şi eu trag“, cam aşa e şi în situaţia de faţă!

VIDEO: Dac-aş fi arici, prima strofă.

O mână întinsă spre fiul risipitor…

Astăzi mă voi adresa tuturor celor care au întors spatele Tatălui Ceresc, pentru o viaţă de păcat şi de mizerie, “fii risipitori” ai bisericilor noastre:

Dumnezeu te iubeşte! Hai acasă! El te va primi, indiferent cât de mare este păcatul tău; te aşteaptă asemenea tatălui fiului risipitor şi îţi aleargă în întâmpinare. Lasă porcii! Lasă roşcovele! Întoarce-te la Dumnezeu!…

Propunerea mea, mesaj şi ajutor pentru cei care sunt într-o astfel de situaţie, este site-ul PRODIGALSONLY.COM, iniţiat de Steve Hill, fost dependent de droguri şi de alcool încă din tinereţe, astăzi un om al lui Dumnezeu şi un mare evanghelist.

PRODIGALSONLY.COM

Piesă de teatru care îl prezintă pe Isus Hristos ca homosexual… jucată în biserică!

Foto: Mikki Willis

O lume întregă  luat-o razna. O piesă în care Isus Hristos este prezentat ca homosexual, s-a jucat în Statele Unite în…  biserică!. Piesa „Corpus Christi”, adaptare a unui roman scris de Terrence McNally, a fost urmărită de sute de spectatori care au aplaudat frenetic la final. Mai multe zeci de persoane au protestat în Santa Ana (California) împotriva blasfemiei. „Church of the Foothills”, biserica unde s-a jucat piesa lui McNally, a primit şi numeroase telefoane de ameninţare în ultimele zile.

Revival Conference – LIVE!

Where Are The Men Of God?

VIDEO: Where Are The Men Of God, by Steve Hill.

Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile…

Dumnezeu îţi este suficient

Când nu-ţi rămâne nimic altceva decât Dumnezeu, abia atunci devii conştient că El este suficient! (Maude Royden, 1967)

Copiii noştri şi drogurile

În continuarea propunerii precedente, ţin să le recomand părinţilor, dar şi tuturor acelora care îşi asumă responsabilitatea creşterii şi educării copiilor, cartea “Copiii noştri şi drogurile”, de Ross Campbell.

Descriere:

Ne putem ajuta copiii să reziste tentaţiei drogurilor! Cu siguranţă nu de ele au nevoie pentru a se împăca cu ei înşişi. Cel mai mare pericol este ignorarea problemei drogurilor de către părinţi. Credem că doar copiii din alte familii pot să ia contact cu drogurile. Asta nu li se va întâmpla niciodată copiilor mei! Să nu ne amăgim singuri! Cartea medicului psihiatru Ross Campbell este de o acută actualitate şi ne ajută să înţelegem realitatea fenomenului consumului de droguri înca de la vârste mici. Există mai multe cauze ale abuzului de droguri în rândul copiilor. Părinţii dau vina în primul rând pe anturajul copilului, dar aceasta este de obicei o greşeală. Familia joacă întotdeauna un rol mult mai important în experimentarea şi consumul de droguri al copilului decât suntem dispuşi să recunoaştem. Într-adevăr, noi, părinţii, ţinem în mâini soarta copilului nostru adolescent. Să ne străduim să-i înţelegem nevoile specifice vârstei, problemele lui, personalitatea. Doar asumându-ne răspunderea, ca mame şi taţi, putem să evităm sau să punem capat tragediei dependenţei de droguri.

Spune NU drogurilor

România, încotro?

Octombrie 2009 ne-a lăsat cu o cifră tristă: 653.939 de şomeri, adică o rată de 7,1% . Din totalul şomerilor înregistraţi, 374.209 au fost şomeri indemnizaţi şi 279.730 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 32.268 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 3.469 persoane faţă de luna precedentă.

În septembrie 2009 rata şomajului era de 6,9% în timp ce în octombrie anul trecut de doar 4%!

Judeţul cu cea mai mare rată a şomajului este Mehedinţi (13,2%), în timp de locurile fruntaşe sunt ocupate de Bucureşti şi Ilfov, cu câte 2,1%.

Datele au fost publicate astăzi de de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Ce pot să spun? Că viitorul… nu mai sună bine? Că nu mai vedem… luminiţa de la capătul tunelului? Că nu prea mai… trăim bine? Pot spune sigur că oficial NU ne merge bine. Nu că nu ştiam de pe alte surse. Mai pot spune că nu ne putem încrede în instituţii, în policieni, în alte ţări sau organisme… Devine din ce în ce mai clar că mai putem privi doar în sus, la Dumnezeu! Este singura noastra şansă, dacă strigăm asemeni americanilor odinioară:

IN GOD WE TRUST!

RUŞINE: Campanie electorală mascată pe tichete cadou

Foto: hotnews.ro

Rezultat test de personalitate

Mai mult din curiozitate, am completat unul dintre chestionarele de personalitate (parţiale, ce e drept) ce se găsesc pe Facebook. Spun din curiozitate, pentru că am vrut să văd în ce măsură se respectă rezultatele, având în vedere că nu e prima oară când mă lovesc de “Big Five“. Mai jos, link spre rezultatele testului, şi graficul obţinut. Pentru cunoscători tipul de personalitate este ESTJ (Extraverted, Sensing, Thinking, Judging), la fel ca ultima dată când am încercat, cu mai bine de un an în urmă…

Link rezultat: AICI

 

Paradox

Studiu biblic... la o berică!